Citind acest citat cred ca hotararea de a trai tine numai de noi si de libertatea noastra,pentru ca putem alege sa ne traim viata sau o putem lasa sa treaca pe langa noi. Exista o zi in care te nemultumesc anumite lucruri...si daca in aceeasi zi ai ghinionul sa fie mai multe,atunci ai senzatia ca intr-o clipa viata nu mai este minunata si atunci incepi sa te vaiti ca ai probleme mari...dar daca stau bine sa ma gandesc,problemele mele sunt minore in comparatie cu ceea ce traiesc altii...
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.
Îmi amintesc sentimentul acesta că viața e minunată. Aproape oriunde am privi și în orice fel am interacționa, lucrurile sunt o sursă doar de plăcere. Chiar și lucrurile infirme și degenerate pot apărea transfigurate în oarecare măsură. Nimic nu e o povară. Îmi amintesc că totul pornea de la exprimarea iubirii față de întreaga lume. Este un cuvânt trăit pe care nu îl putem pronunța în întregime singuri. Dar ne este, probabil, iar dat să luăm parte la el și apoi iar ne este luat darul, cu povara responsabilității pentru lucruri lăsată iar pe umerii noștrii, ca să învățăm să ne ridicăm singuri, în mijlocul celorlalți, până la silabele îngerilor. Să ne trăim viața, să nu lăsăm viața să treacă pe lângă noi, sunt, în absența asumării responsabilității, doar senzații. Iar acestea pot foarte ușor, pe un fond de pasivitate spirituală, să se schimbe cu senzații de la capătul celălalt al spectrului.
RăspundețiȘtergereSă acționăm, căutând înspre ceea ce e superior și devenind astfel încât ceea ce e superior să se exprime prin noi față de lume, înseamnă, pentru mine, să trăim cu adevărat. Așa înțeleg și cuvintele dumneavoastră de la final. Pornirea de a acționa pentru bine, pentru armonie poate lua naștere din compasiune, din dorința de a împărtăși cu ceilalți bucuria primită în dar în mijlocul lor. Dar responsabilitatea este nu față de fericirea particulară a oricui, noi înșine inclusiv, ci față de ceea ce ne poate aduce fiecăruia dintre noi fericire, de dincolo de noi. Aparținem vieții. Viața iubește prin noi. ...Câteodată trebuie să ne mulțumim cu mai puțin decât sentimentul că viața e minunată și cu conștiența că suntem la locul nostru, lucrând pentru a putea participa la ceva mai mult decât noi. Și încă ce dar deosebit, ce noroc, să ne putem ridica până unde simțim recunoștință,
RăspundețiȘtergereca față de un prieten drag:
RăspundețiȘtergerehttps://www.youtube.com/watch?v=D9SJco84wm8