In ziua de azi cata lume nu mai stie sa dea vietii adevarata
valoare!...cred ca sunt foarte multi care au uitat sa aprecieze
lucrurile marunte care ne fac viata mai frumoasa. Aceste lucruri
marunte sunt si mai pretioase pentru fiecare dintre noi. Bine,si noi
oamenii avem propia noastra valoare care inseamna acea calitate sau
caracter . Ca sa apreciezi calitatea unui om, cred ca trebuie sa deschizi
o usa...mai precis usa sufletului...mai multe calitati inseamna mai
multe usi sa deschizi.Dupa pararea mea este imposibil sa le deschizi pe
toate in acelasi timp pentru ca este nevoie de multa cunoastere. Astazi
realizez ca sunt mult mai bogata pe zi ce trece pentru ca am reusit sa
deschid fiecare usa rand pe rand...in felul acesta am invatat sa
primesc si sa daruiesc zambete,multumiri,cuvinte frumoase si multe
incurajari.
Ce frumos! Ce frumos! ...Mă tot gândeam cum să încep să îmi exprim admirația față de ceea ce ați scris și până la urmă am decis să dau drumul gândirii și să mă bucur precum un copil... Abia după ce am privit cu drag de câteva ori legăturile prin idei ale fiecărei propoziții cu cea dinainte și cu cea care urma mi-am dat seama, ajungând la sfârșit, că ultima se leagă, în același fel, cu cea dintâi. Gabriela... v-ați gândit oare și la Andrei, care nu putea trece dincolo, prin cercul inimii dumneavoastră, când ați alcătuit un cerc în care să aibă și el loc? Gabriela... Și apoi sunt ideile din spatele ideilor, din spatele jocurilor de cuvinte despre ”lucruri mărunte”, ”calitatea unui om” și ”cunoaștere”... Aici este dans prin cuvinte! Gabriela dansând! Ce potrivire, ce coincidență: Andrei tocmai terminase de închipuit dansul Gabrielei și se pregătea să i-l ofere în dar:
http://inimaluiandrei.simplesite.com/423352255
Acum, ca între două oglinzi puse față în față, Andrei poate privi spre infinitul vieții din Gabriela în reflexiile repetându-se din ce în ce mai în detaliu, una în alta, înspre adâncul sufletului lui. ...De citit doar în șoaptă: Undeva la suprafață, în gândire, completări despre cum sufletul poate avea porți deschise fără voia noastră, adesea înspre lucruri inferioare, așteaptă un moment mai potrivit să fie exprimate. Când Gabriela dansează, înspre ce altceva mai sunt deschise porți oricum nu prea contează...
Ce frumos! Ce frumos! ...Mă tot gândeam cum să încep să îmi exprim admirația față de ceea ce ați scris și până la urmă am decis să dau drumul gândirii și să mă bucur precum un copil... Abia după ce am privit cu drag de câteva ori legăturile prin idei ale fiecărei propoziții cu cea dinainte și cu cea care urma mi-am dat seama, ajungând la sfârșit, că ultima se leagă, în același fel, cu cea dintâi. Gabriela... v-ați gândit oare și la Andrei, care nu putea trece dincolo, prin cercul inimii dumneavoastră, când ați alcătuit un cerc în care să aibă și el loc? Gabriela... Și apoi sunt ideile din spatele ideilor, din spatele jocurilor de cuvinte despre ”lucruri mărunte”, ”calitatea unui om” și ”cunoaștere”... Aici este dans prin cuvinte! Gabriela dansând! Ce potrivire, ce coincidență: Andrei tocmai terminase de închipuit dansul Gabrielei și se pregătea să i-l ofere în dar:
RăspundețiȘtergerehttp://inimaluiandrei.simplesite.com/423352255
Acum, ca între două oglinzi puse față în față, Andrei poate privi spre infinitul vieții din Gabriela în reflexiile repetându-se din ce în ce mai în detaliu, una în alta, înspre adâncul sufletului lui. ...De citit doar în șoaptă: Undeva la suprafață, în gândire, completări despre cum sufletul poate avea porți deschise fără voia noastră, adesea înspre lucruri inferioare, așteaptă un moment mai potrivit să fie exprimate. Când Gabriela dansează, înspre ce altceva mai sunt deschise porți oricum nu prea contează...